Meteorologia este stiinta care studiaza fenomenele din atmosfera, având ca obiect de studiu procesele climatice (precipitații, temperatură, curenți de aer, descarcari electrice, etc.) și prognoza lor. Printre principalele ei ramuri se numara: meteorologia dinamica, meteorologia sinoptica, meteorologia aeronautica, aerologia, agrometeorologia, actinometria sau radiometria etc. si evident meteorologia spatiala.
Meteorologia Spatiala este stiinta de observare a fenomenelor spatiale cu impact asupra Pamantului (in principal vantul solar) si studiul si interpretarea datelor furnizate de senzori aflati pe satelitii artificiali in vederea utilizarii informatiilor rezultate.
Explorarea spatiului cosmic a impus aparitia meteorologiei spatiale, care este strans legata de aparitia satelitilor meteorologici. In fapt, meteorologia spatiala sau satelitara si vremea spatiala sunt termeni a caror aparitie a influentat toate tehnologiile terestre.
In principal, fenomenele care determina "vremea spatiala" sunt eruptiile solare, care presupun miscari ale plasmei solare si sunt insotite de degajari imense materie si energie, energie ce genereaza "vantul solar" ca urmare a „evadarii” particulelor de mare energie din capcana campului solar. El este stapanul atotputernic al fenomenelor meteorologice spatiale ce influenteaza pamantul. Fluxurile energetice cosmice patrund in straturile superioare ale atmosferei terestre provocand ionizari ale atomilor si generarea unor campuri electromagnetice secundare sau mai bine zis perturbari ale campului magnetic al Pamantului. Furtunile magnetice creaza un adevarat haos, prin modificarile imprevizibile ale directiei si marimii vectorilor de camp magnetic. Aceste modificari brutale induc in materialele conductoare curenti electrici ce de multe ori nu pot fi neglijati. Cel mai mare pericol la care se supun, in cazul unui "atac" de aceasta natura, este topirea circuitelor interne ale transformatoarelor, utilizate in transmiterea curentului la consumatori, pentru ca aceste transformatoare nu au fost construite sa gestioneze impulsuri energetice imense.
Un asemenea eveniment, de dimensiuni mai reduse, a avut loc in provincia canadiana Quebec, in martie 1989, atunci cand 6 milioane de oameni au ramas fara electricitate, vreme de 9 ore. Dar furtunile solare pot fi cu mult mai aspre.
Cel mai devastator eveniment meteorologic spatial din istoria cunoscuta s-a intamplat in 1859 si este stiut drept "evenimenul Carrington", dupa astronomul britanic Richard Carrington, primul care i-a inteles cauza: "doua formatiuni de lumina alba intens stralucitoare", emanate de un mare grup de pete solare. Evenimentul Carrington a constat in opt zile de conditii meteo spatiale severe. Numerosi martori oculari au declarat ca au observat aurore boreale impresionante chiar si la Ecuator. In toata aceasta perioada, retelele telegrafice mondiale au fost intrerupte, iar magnetometrele s-au dereglat.
In perioada echinoctiilor, orientarea campului magnetic al Pamantului catre Soare ne face, in mod particular, vulnerabili unui asalt plasmatic. Mai mult, in aceasta perioada, consumul de electricitate este relativ scazut, nefiind necesare, in mod excesiv, nici incalzirea, nici racirea. Cu numai o mana de retele electrice functionale, sistemul energetic se bazeaza pe algoritmi computerizati pentru "gatuirea" cantitatilor mari de energie din centrale, ceea ce le lasa foarte vulnerabile in calea "ciocurilor" bruste.
Soarele sau mai bine zis activitatea solara are manifestari ciclice si este pe cale sa intre in urmatorii ani intr-o perioada si mai activa decat cea din ultimii ani ( 2009 – 2010 ), ce a provocat temperaturi doar temperaturi foarte mari pe continente, dar care poate avea in viitor efecte nocive asupra Pamantului. Furtunile solare se produc atunci cand petele de pe soare erup si arunca in afara jeturi de particule incarcate electric. “Soarele se trezeste dintr-un somn adanc, iar in urmatorii cativa ani ne asteptam sa vedem un nivel mult mai ridicat al activitatii solare”, a spus Richard Fisher, seful Diviziei de Heliofizica a NASA.
Pe siteul www.prognoza-meteo.com puteti vizualiza zilnic situatia radiatiilo solare si a campului electromagnetic al pamantului.
Meteosensibilitatea reprezinta, declansarea sau amplificarea simptomatologiei unor afectiuni, in functie de schimbarile factorilor atmosferici, cum ar fi: diferentele mari si bruste de temperatura, precipitatiile, variatii ale presiunii atmosferice, accentuarea vantului, nivelul de umiditate etc.Read more...
Meteorologia este stiinta care studiaza fenomenele din atmosfera, având ca obiect de studiu procesele climatice (precipitații, temperatură, curenți de aer, descarcari electrice, etc.) și prognoza lor. Printre principalele ei ramuri se numara: meteorologia dinamica, meteorologia sinoptica, meteorologia aeronautica, aerologia, agrometeorologia, actinometria sau radiometria etc. si evident meteorologia spatiala.
Read more...Prognoza Meteo este aplicarea stiintei si tehnologiei pentru a prezice starea atmosferica pentru un timp viitor si o locatie data. Oamenii au incercat sa faca preziceri meteorologice generalizate inca de acum o mie de ani. Prognoze meteo mai exacte au aparut incepand cu secolul al XIX-lea.
| Prognoza Meteo iti recomanda | |||
Prognoza Meteo 2011-2012 - toate drepturile rezervate
Orice preluare de informatii de pe acest site fara precizarea sursei este interzisa prin lege.